deci, imi pare rau

N-am mai scris. Am vrut sa scriu. Dar n-am facut-o. Nu am timp. Am mai multe scrisuri in cap, mai ales despre weekendu asta cand Coto a fost cotonogit de Paquao si baselu de antonelu, da sa mor daca pot.

Viata de toxicoman

Lucrez de noapte.
Cand nu dormi noaptea treaba se schimba. Zilele au alt ritm. Omu are alt trac. Defapt ce cacat mananc eu aici, omu nu mai are trac. Eu cel putin, incep sa ma transoform in leguma. E ca si cum ai fii la 8000 de metrii altitudine cand la un joc de macao primesti porunca sa dansezi macarena. E imposibil. Baila tu cuerpo... pe dracu. Nici un pic de baila, ca nu mai ai nici un chef. Nu mai poti, nu mai vrei. Dependenta de somn cred ca poate fi comparata cu dependenta da dava. La altceva nu poti sa te gandesti. Daca ai ghinionul meu de a sta in picioare 10 ore pe seara cand te intinzi dimineata in pat simti exact valul de placere de care doar toxicomanii vorbesc. Muschii se relaxeaza, caldura iti invadeaza corpul, incheieturile nu te mai dor, mai aproape de nirvana nu vei fi niciodata. Cand suna ceasul incepe iar durerea. Nu ti-a ajuns, mai trebuie. O sa sun sa zic ca-s bolnav, azi nu pot, defapt, nici maine. Aiurea. Hai ca trece timpu si intarzii. De ce iar, nu mai vreau, inca o zi, sau noapte, in fine, ce mai conteaza. E prea greu ca sa descrii in cuvinte.
Asa trece timpul, zi dupa zi. Incet dar sigur pierzi contactul cu realitatea. Nu mai stii de cand faci asta. O luna? Un an? Parca la un moment aveai o nevasta. Unde e? Ce face? Ai vorbit cu ea ieri sau a fost saptamana trecuta? Sa o suni acum? Probabil ca are treaba, si ce rost are daca nu ai mai vazut-o de atata timp. Unde-ti sunt prietenii si familia?
Cand intrii pe usa de la fabrica uiti de toate cele de mai sus. Intrii in priza. Esti robot. Dar corpul te doare mai tare cu fiecare ora care trece. Ultimele sunt insuportabile. Cat mai eeeeee? Hai mai repede. Vreau acasa, vreau in pat. Nu ma itereseaza nimic altceva.
Masina. Drumul. Aglomeratia. Esti aproape. Ochii te dor. Deschizi usa. Te schimbi. Hainele curate iti racoresc pielea. Tragi obloanele.
Din nou in pat. Oh.... Ce ziceam mai devreme? Nu conteaza, lasati-ma sa dorm.